sâmbătă, 12 octombrie 2013

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 9


Motto: 
"Got you stuck on my body, on my body, like a tattoo." (Maroon 5- One More Night)

1.08.2011

Max:

Ce-mi placea sa ma joc in parul tau... Adormisei, femeie. Eu conduceam spre Constanta sa te prezint la ai mei. Doamne, ce fac? Nu ar trebui sa fie asa...

Ne impacasem de o saptamana si parca nimic nu se intamplase. Te pricepeai sa disimulezi bine, sa pari ca stergi totul cu proverbialul "burete"...dar stiu ca deep down...te consumi rau.

I-am refuzat oferta lui Alex...Diavolul?

Am reactionat instinctiv. Nu, am gandit. Nu, a fost prima reactie. Cum sa merg sa fur cu el? Cum sa nu o fac? Simteam ca o iau razna, femeie. Toate gandurile alea...toata imaginatia, a tot ceea ce puteam face, a trebuit sa le opresc. Sa nu mi le imaginez, sa nu le gandesc. Bani...bijuteri...adrenalina... Pentru ca stiam ca nu aveam cum sa stau departe de ele. O luam razna, efectiv. Senzatia era mult prea puternica. Asa ca am blocat tot. Tot. TOT.

Era cam 4 cand te-ai trezit. Bine ca ai dormit. Aveam multe pe cap si nu aveam chef de vorba. Te mai schimbasei si tu. Te afectase ce se intamplase. Dar taceai. 

Tin minte reactia mamei cand te-a vazut. I-ai placut. A zambit. Si mama...rar zambeste. Tata nu a zis nimic, in schimb m-a privit urat pe mine. Imi venea sa-l iau la bataie. Uitase nemernicu' ce se intamplase de cand ii merg bine afacerile si zace bine intr-o vila pe malul marii.

Ha, Alina s-a strambat... Haha. Era doar sor'mea, mai mica, era normal sa reactioneze asa. Mi-a placut reactia ta, totusi. Nu te-ai chinuit sa faci nimic sa o impresionezi. Ai lasat-o asa, doar.


Te-am dus sa-ti arat camera. N-ai zis nimic. Te facusei rece. Si-mi placea. Ai inchis usa si m-ai trantit de ea. Mi-a tras de blugi si mi-ai lipit mana de gat, dandu-mi capul pe spate. M-ai analizat. Asa, incet.  Ardeai. 

- Sa nu crezi ca ne-o tragem in casa la ai tai. 

Ha. Ma provocai. Ti-am luat capul intre maini si te-am privit. Incercam sa-ti gasesc o reactie. Dar tu te uitai fix. Chiar te schimbasei...

Aveam chef de un whisky cu tata. Asa ca am coborat. Nu vroiam sa-ti fac jocul. Ti-am zis ca poti sa fumezi oriunde vrei in casa. Stiu ca simteai nevoia, te enervasem.

Am stat cu ai mei, pana pe la 8. La un coniac. Am incercat sa par interesat de ceea ce li s-a mai intamplat. De fapt, coniacul a facut asta.

Mama m-a intrebat ce vad eu in tine. Eu i-am zis ca pariez pe tine. Tata m-a privit si mi-a spus 

- Sa nu mai spui asta niciodata. Nu garantezi niciodata pentru nimeni. Mai ales in dragoste.

Mama a oftat. Eu simteam cum furia ma cuprinde. Nenorocitul...imi tinea mie lectii de viata, lectii pe care le-am trait pe strada. Pe care eu cand le traim si el murea de frica sa le traiasca.

Cum naiba sa nu pariez pe tine, cand stiam ca tu esti...ceea ce-mi trebuie mie?

M-am controlat sa nu tip, pentru ca ai coborat tu. Si Alina. Tu m-ai vazut ca sunt nervos, te-ai uitat instinctiv la mana mea, stransa de pahar. Femeie, te vroiam. In casa aia, in casa mea.  

Am luat cina in living. Mama era fascinata de tine. Si tata era ok. Cu tine. Doar Alina  mai comenta. N-am vrut inca sa le zic de master si sa intru in discutii de afaceri. Nu intrase nici tata in ele mai devreme. Oarecum ciudat.

M-au intrebat cum ne-am cunoscut. Ai ras. 
- La metrou...
- La metrou? a intrebat Alina, uimita.
- Metroul e locul unde-ti gasesti orice, ai continuat.

Draci, femeie, de unde o scosesi? Numai la metrou nu ne cunoscusem...

- Chiar si dragostea?a intrebat tata, brusc.
- Da, ai zis sigura pe tine. Acolo iti gasesti si dragostea.Pentru ca tipa striga...urmeaza statia Piata Unirii. Acolo sta Max.

Ii luasei la misto. Stilul tau...femeie. Au ras, le-ai placut.

Dupa cina, te-ai ridicat si ti-ai dus farfuria in bucatarie, sa o speli. Ti-am prins mana inainte sa dai drumul la jetul de apa.



- Femeia mea nu munceste in casa, ai inteles?

Ai facut ochii mari. Te speriasem. Te-am luat sa fumam o tigare si sa bem ceva. Macar atat, daca prostii nu faceam. Te uitai la mine si ma analizai. Iti treceau multe prin minte ...

Alina a intrat si s-a asezat in bratele mele. Vroia ceva.

- Ce vrei, sis'?
- Mergem in club?mi-a spus, razand. 

Am sunat la Fratelli si am luat o masa. I-am zis sa-si ia vreo doi-trei prieteni. Vroiam sa pierd seara cu tine, nu uitandu-ma dupa copii de clasa a XI-a. Parca a XI-a era sor-mea.

Ti-a dat mama o rochie. Dior, 2010. Alba, scurta. Pareai angelica. Cu tocurile am insistat. Nu aveai chef de ele.

Mi-am pus sacoul ala negru, care stiu ca-ti placea. Fara camasa, fara nimic. Cu pantalonii negri. Stiu ca-ti placea. Incercam sa ma port prosteste, ca un adolescent, care-si scoate "femeia" la club, care face planuri de nunta si traieste intr-un univers paralel in care este cel mai fericit barbat de pe pamant.

Totusi, a fost una din cele mai reusite serii ale noastre. Am baut vreo patru sticle de sampanie. Am ras de sor'mea si de ai ei baieti, care se distrau cu ea. Si pe seama ei. Cand o sa creasca, o sa invete ea cum sa se poarte...

Am dansat. Incet. Ai stat lipita de mine. Te-am simtit acolo. Cu mintea, cu trupul. Uitasei de orice altceva.

Asta-i una din amintirile care m-a facut sa rezist...DUPA...in noptile cand eram departe si aveam probleme. Ma tinea treaz si ma facea sa-mi doresc sa ma intorc, ca sa mai traim o noapte la fel. Una fara griji, in care ne jucam de-a indragostitii.

Spre dimineata, cand imi zaceai in brate, am avut o ... chestie. Muzica, luminile, sampania, naiba stie ce. Tu langa mine.  Bratara furata la mana ta. 

Te-am strans langa mine si ti-am soptit in ureche. Ca esti a mea.

- Esti a mea, femeie. 

Ai tremurat. Te-am simtit. Dar ti-ai aprins o tigare, sa-ti mai omori din emotii. Si din viata.

Cica aia a ta cu mine.

A fost ultima noapte frumoasa, ultima noapte normala, ultima noapte inainte sa ...

4.08.2011

Nu-mi amintesc prea bine zilele celelalte. Stiu doar ca de atunci m-am schimbat complet. Nimeni, nici macar tu, nu aveai cum sa intelegi.

Cand tata mi-a zis ca nu-mi da afacerea, am vrut sa-mi sun tovarasii de cartier sa-l omoare. Asta a fost primul gand. Primul si ultimul. Nu puteam sa ma mai controlez.

Tu nu ai idee cum e sa simti furia aia.  M-a sfasiat efectiv. M-a taiat. Imi venea sa il omor, sa-l torturez, sa-l chinui incet, in fata mamei si Alinei. Sa-l omor nu o data, sa-l omor pana ma satur.

Tu-mi pareai degeaba...degeaba erai acolo, era ca si cum nu mai erai acolo. Ce simteam acum era parte din mine si era tot ce aveam. Tot ce ma chinuisem sa fac.

Nu-mi pasa ca aveam sa calc in picioare sentimentele tuturor persoanelor de langa mine. Turbasem, femeie. Eram altul.

Nu mai eram Max ala pe care-l cunoscusei.

6.08.2011

L-am sunat pe Alex...Diavolul? Luasem o decizie.

Aveam sa plec sa fur cu el, sa ma invete tot ce stie si sa fac banii pe care voiam sa-i fac. Sa-i am.

Sa-i investes in mine.

Si sa-l oftic pe tata.

8.08.2011

Dormeai. Ne intorceam la Bucuresti.

Nu ma mai jucam cu parul tau.

Cand te-am lasat acasa, ti-am dat cadou un lant de aur, de 24 de karate.

Te-am surprins. Ti-am zis ca e de la mama si l-ai acceptat. Cu greu.

Ai iesit din masina. Am demarat in viteza.

Stiam ca te intrebai de fapt de unde e. Era de la mama, da. Nu te mintisem cu asta. Dar nu mi-l daduse ea. Il furasem de la ea. Nu mai puteam sa ma abtin.

Imi pare rau, femeie.
 TO BE CONTINUED

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 8

Motto :
<< Two tattooes, one read “No Apologies” >>
 (Kanye West part in the song “No church in the wild”)


M-am intors iar la psiholog.

Stateam iar pe fotoliu in cabinetul acelui terapeut…si nu stiam cum sa-i zic cat de mult ma bucur ca m-am intors. Vroiam sa ma distrez. Vroiam sa creada ca am depasit criza de personalitate manifestata, ca sunt pe drumul cel bun blabla poveste cu happy ending, cum a reusit el sa ma puna pe picioare, desi nu a facut nimic.

Se uita la mine si eu ma uitam la el.

- Spune-mi ce s-a mai intamplat.

Am privit spre geam, deoarece imi placea prea mult cum se vedea Bucurestiul. Ma gandeam daca sa cumpar sau nu locul. Daca puteam sa stau fara sa vad  imaginea aia sau nu.

- Nimic prea interesant. Muncesc si cam atat.
- N-ai mai vorbit cu niciunul din ei?

L-am privit urat. Ce intrebare. 

- Inteleg ca inca nu ai trecut peste Max.

Am ras.

- Credeam ca este evident, domnule doctor.

Nu mai avea pahare de apa pe masa. Mai bine. Oricum as fi vrut un whisky.

- Deci inca suferi?

Am ras iar.

- Nu se poate numi suferit. E asa…o stare de nemultumire. Plictiseala. Pana gasesc altceva care sa ma distreze mai tare.

Doctorul si-a prins genunchiul drept cu mainile, plecand capul putin intr-o parte, parand ca ma asculta. Stiam gestul. Se simtea abandonat, nu intelegea ce vroia sa zic si era coplesit de incertitudine. Asa ca am decis sa nu continui ideea.

- Doar ca nu prea mai imi bat capul. Am altele pe cap…

Toate planurile si schitele tale de furat, Max.

- Spui asta pentru ca inca il iubesti sau pentru ca l-ai pierdut?
- Nu. Spun asta pentru ca si eu si el credeam in asta; nu exista dragoste, exista doar sex si comunicare. Iar intre sunt doar lucruri pe care le facem sa coloram viata.
- Si cum numesti tu asta?
- O afacere buna, i-am zis zambind.

Si-a strans mai tare mainile de genunchi. Am inceput sa rad. Chiar era distractiv.

- Data trecuta, mi-ai zis ca a fost  “o iubire bolnava, inconstienta, neadecvata”, mi-a zis, rasfoind prin caiet.

Am suras. Asta a vrut sa fie asa, un fel de lovitura sub centura. 

- Da, dar imi amintesc ca v-am zis si ca “a fost o iubire in multe feluri si de fapt in niciun fel.” Parca asa, nu? Nu-mi tin minte cuvintele chiar pe de rost, dar retin o oarecare imagine de ansamblu.

Doctorul a tacut si a rasfoit foile din carnet.

- Nu-l iubesti pe ala care te face sa te simti cel mai bine.  Il iubesti mereu pe acela care te-a facut sa te doara cel mai mult cand a plecat din viata ta. Dintre toti, pana acum, Max a fost acela.

Am ras. 

- Sunt tanara. Viata e frumoasa. Iar mie-mi place tot ce e frumos, domnule doctor. O lacrima din cand in cand doar ii da farmec.

Am zis-o. Ha, ce amuzanta sunt.

Ma uitam la el si ma gandeam ca lui nu-i trebuie o amanta tanara. Ii plac femeile, dar cred ca prefera milf-urile. Parea genul acela care nu se lasa impresionat de ce e tanar, e psiholog, deci ar prefera femei mai in varsta, de la care are ce invata. Se crede superior celor inferiori ca varsta lui. Bleah, nu vreau sa-mi imaginez. Max, tu ai stii ce sa-i recomanzi.

- Cum e cu cocaina?

Nu prea mai luasem. Nu ma mai interesa. 

- N-am mai luat.
- Te-ai lasat sau nu ai mai luat?

L-am privit si nu i-am raspuns. Si-a notat ceva in caiet. Puteam sa-l mint, dar era mai palpitant asa.

- Te-ai gandit ce o sa faci pe viitor?

Am ras.

- Muncesc, imi vad de viata. Ma mai distrez cu unii ca tine din cand in cand, de plictiseala. Domnule doctor, nu ma intelegeti gresit…dar eu merg pe acelasi principiu ca si Hitler. “Nu lupţi decât pentru ceea ce iubeşti.”  Noroc ca inca iubesc sa fac filme.

Doctorul m-a privit si si-a notat ceva. Era 5 deja.

Cica luam cina la restaurant cu Diavolul. Restaurantul meu. M-am ridicat, mi-am luat geanta si m-am apropiat de usa.

- A fost o placere sa va cunosc. Da, da.  Ma scuzati, dar chiar trebuie sa fiu undeva. Sper sa ne mai vedem.  Adica niciodata.

Am ajuns in 5 minute la restaurant. Era aproape. Am intrat, era destul de plin. Diavolul ma astepta la o masa, in separeu, uitandu-se pe un ziar. Chelnerii m-au salutat politicos. Le-am zambit.

Nu am apucat sa-mi scot bine haine, ca mi-a si venit un pahar de whisky cu suc de mere si gheata. Nemernicu’, stia. El isi luase tot whisky. Dar sec.

- Am zis ca e nevoie sa bem.
- Sa bem?i-am zis, luand paharul in mana.
- Da.
- Si pentru ce anume sa bem?i-am zis, zambind.
- Pentru tine. In restaurantul asta, ti-am negociat eu inima cu Max, cam acum un an. Si din cate vad, tu esti aici cu mine, iar el e mort. Consider ca e o victorie. Asa ca beau pentru asta.

A lovit paharul de al meu si a baut. Il priveam si puteam sa-i vad satisfactia din privire.

- Stii pentru ce beau eu? i-am spus, uitandu-ma inspre pahar, in timp ce-l miscam si apoi la el. Pentru faptul ca m-ai scapat de Max. Consider ca e o victorie. Asa ca beau pentru asta.

Am ridicat paharul si am baut. Nemernicu', avea chef de ironii, in restaurantul meu...trebuia sa-si demonstreze puterea si monopolul inca o data.

Insa, pe tot restul mesei, am tacut. Amandoi aveam oarecum dreptate. Diavolul avea dreptate.

Era gustul ala amar. Si o tristete. Nu tragica. Doar una asa…care nu ma lasa sa traiesc.

Asa ca am scos cocaina si am tras o linie intre mine si el. Pe masa. Doar era restaurantul meu. I-am spus ca nu vreau sa se atinga de ea. Vroiam sa ma vada cum o trageam pe toata. Vroiam sa ma vada cum o trageam pe toata, gandindu-ma la tine.  

Asta am facut. Si nu m-a oprit. Si m-a lasat sa ma gandesc la tine.

Pentru ca nu pot sa lupt decat pentru ceea ce iubesc. Si nuu pot sa trag cocaina decat pentru cel pe care-l iubesc.  

TO BE CONTINUED

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 7

Motto:  "Nick: Because you didn't love him.
Catherine: That's right.
Nick: Even though you were fucking him.
Catherine: You still get the pleasure." 

(Basic Instinct- 1992)

Ti-am rascolit toate foile iar si iar, dar nu am gasit nimic despre perioada cand am stat certati.
Era greu sa scrii,ah? 

Imi amintesc destul de bine lunile alea. Am simtit multa durere. Amestecata cu niste sentimente pe care nu le prea intelegeam. Dar am avut noroc cu Alex. Pe vremea aia, nu era Diavolul.

A fost omul potrivit la momentul nepotrivit. Paradoxal, nu?

Ne-am reintalnit in Cismigiu. Eu cu Alex ne stiam de cand eram copii si ne jucam la scara blocului impreuna....Am trecut prin liceu impreuna, ca apoi el sa plece in Praga, dupa ce o cearta groaznica....Numai ce ma despartisem de tine am dat de el.

Ma uitam in jos, de abia gasisem un Assos in masina (nu mai aveam tigari) si m-am lovit de el.  Pe moment, nu am realizat cine e, dar apoi i-am recunoscut privirea. Ochii aia...

Picase in cel mai prost moment. Eu ma certasem groaznic cu tine si dadusem de el. M-a intrebat ce mai fac si i-am spus ca numai ce m-am despartit de tine. Am ras. Ne-am asezat pe banca si am fumat o tigare. Mi-a aprins-o el pe a mea. I-am povestit ce s-a intamplat (fara sa zic ceva de noile tale ocupatii), iar el ma privea si nu stia ce sa-mi zica. 

I-am zis ca ai fost iubirea vietii mele. Mi-a zis ca nu exista asa ceva. Pe atunci, nu stiam ca era Diavolul in corpul lui. Credeam ca era Alex, Alex cel pe care-l stiam eu.
Asa ca m-a invitat sa merg cu el in club in seara aceea. I-am zis da. Aveam de ales intre a ma gandi la tine de acasa sau a ma gandi la tine dintr-un club. Asa ca am ales clubul. Am facut ce stiam ca ai fi facut tu, daca ai fi fost in locul meu.

Din seara aia s-au schimbat multe...tu nu mai ziceai nimic, iar Diav..Alex ma cauta constant. 

Desi imi placea situatia, ceva era ciudat. Ma despartisem de tine, brusc aparuse el. Mergea bine cu el. Nu-mi rima. Ceva nu era in regula. Alex nu se intoarcea asa brusc din Praga si dadea fix de mine. Dar nici altceva ciudat nu se intamplase, asa ca am lasat situatia sa curga de la sine. Not my style.

Cred ca trecusera vreo doua saptamani pana m-a chemat la el. Avea un duplex enorm, la ultimul etaj al unui bloc. Prin Dorobanti, pe undeva. Mi-a amintit de casa noastra din apropiere.

M-a servit cu sampanie si tot felul de dulciuri sofisticate, de fita. Bleah. N-am mancat nimic. Doar am baut 2 pahare si am fumat vreo cateva tigari. 

Am descis ca era timpul sa-l intreb anumite lucruri.

- De ce acum, Alex? De ce aici?

M-a privit si a inceput sa se joace cu cateva suvite din parul meu.

- Esti o fata frumoasa, D. Si desteapta. Ai multe calitati, te stiu de atatia ani doar. Nu e nevoie sa-ti zic de niste chestii pe care tu deja le stii. Dar arati de parca nu ti-a mai tras-o cineva bine de mult timp.

M-a blocat. Era nebun?
- Ce a fost asta? l-am intrebat, trantind paharul de sampanie pe masa. 
- Pun pariu ca nu ai fost niciodata legata.
- Nu e nevoie sa fiu legata ca sa simt placere.
- Atunci inseamna ca nu ai simtit pana acum placere.

M-am uitat la el si nu puteam sa-mi dau seama ce vroia de la mine. Parca pana atunci jucase un rol, iar acum era altul. Un Diavol.

- Max ala zici ca te-a regulat bine, mi-a zis in timp ce s-a ridicat si si-a aprins o tigare. Dar sa stii ca e o diferenta destul de mare intre "bine" si "foarte bine".
- Crezi ca numai despre sex e vorba?

Ma asteptam sa-l blochez. Nu a mers. A venit spre mine, sprijinindu-se de masa in coate, zambindu-mi. 

- Normal ca nu. Dar trebuie sa incerci o data. Sa vezi cum e placerea, cravingul ala adevarat. Sa vezi cum e sa te pierzi complet. Stiu ca atunci cand esti cu el ai mereu nevoie de alcool sa-ti intri cat de cat in starea aia. Sa simti tremuratul ala pentru cateva secunde, pentru cateva momente. Eu iti ofer alta alternativa. Cu mine l-ai simtit constant, ar fi venit de la sine.

L-am privit si m-am ridicat sa plec. Dar m-a prins. M-a trantit la perete si s-a lipit de mine. Atunci m-am gandit la tine, Max.

- Nu mai esti Alex ala pe care-l stiam, i-am spus.
- Nu mai sunt Alex demult, draga, mi-a zis, sarutandu-ma pe ceafa.

Asa am inceput sa mi-o trag cu el. Asa am invatat niste lucruri pe care le-am aplicat dupa aia cu tine. Diavolul a reusit sa ma invete cum sa simt placerea venita de la sine, sa ma pierd complet. Nu pentru cateva secunde, ci pentru cateva ore...

Pana cand, intr-o noapte, in timp ce mi-o tragea pe la spate, mi-ai venit in cap. Pur si simplu, mi-a fugit mintea la tine. 

De atunci, nu am mai putut sa ma pierd complet. Invatasem cum sa o fac, dar nu mai putea sa o fac cu el. Doar cu tine puteam.

Si...m-ai sunat. Trecuse o luna si ceva, dar ai sunat. Am crezut ca se terminase tot, dar m-ai sunat. Si mi-ai zis cele mai simple cuvinte pe care puteai sa mi le zici vreodata. "Te.vreau.inapoi". Stilul tau, nebunia aia.

Asa ca l-am parasit pe Diavol si m-am intors la tine. Surprinzator, nu am mai auzit o perioada buna de el...am crezut ca a plecat, ca a disparut. Ca s-a dus dracu'..
.
Pana cand mi-a zis ca a venit la tine si ti-a facut propunerea aia ...indecenta. Sa furati impreuna. Putea sa fie orice vroia...Iar tu, Max, furasei in prima seara, chiar de la femeia lui. Una din milf-uri. Diferenta era ca el era hot de talie mondiala. Iar tu erai un incepator. Atunci mi s-a dat raspunsul la toate intrebarile cu privire la aparitia lui. Vroia razbunare. Dar si distractie. Ma vroia si pe mine. Si oricum facea, niciodata nu prea putea sa le aiba pe toate trei. Poate doar acum o luna, in Havana le-a avut.
  
...
Azi, m-am plimbat cu Diavolul prin Cismigiu. Proaspet intors dintr-o vacanta in care a avut o alta misiune de a se mai juca cu niste suflete. Am zis sa rememoram trecutul. Cand ne-am "reintalnit" noi prima oara. 

Tu, evident, esti mort.  Altfel ma plimbam cu tine.
- Really? Noi doi, in Cismigiu? i-am spus in timp ce ne plimbam. 

Diavolul a suras.

- Ti-am cumparat un restaurant in Bucuresti in care niciunul din noi doi nu merge. Si te mai intrebi unde e aroganta?

Am ras. Amandoi. Diavolul mi-a jucat cea mai mare farsa...intai, s-a ascuns in corpul lui Alex, care este mort, iar acum se plimba cu mine pe strada, incercand sa ma ispiteasca cu privire la urmatoarea victima pe care o voi omori.

Da...ce pot sa zic...
Inca mai iau cocaina. 

TO BE CONTINUED


HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 6


Motto: "Very low key on the profile...Catchin' feelins is a no" (Chet Faker- No diggity)
 
Stateam langa tine in pat, dar nu vroiam sa fiu acolo. Vroiam sa ti-o trag, vroiam sa ma faci sa ma simt viu, asa cum ma simt cand fur. Nu mai reusesti…am nevoie de ceva.

Te las singura din nou. Nu-mi pasa cine se da la tine, doar eu te am. Plec de data asta aproape…pana in Germania. Am auzit ca e un colier superb in Munich intr-un anticariat…cred ca ti-ar sta bine cu el.

Drumul e prea lung si toti tampitii din lume ies in calea mea. Nici unul nu are nimic, nici una nu are ce vreau. Nu vreau decat sa ajung acolo.

Cazarea la hotel e jalnica. M-am saturat de tot luxul lor fals. Vreau doar sa rup toate draperiile si sa dau foc la camera…poate o sa fac asta. Nu ar fi prea greu si am de unde sa-I platesc. 

Tinta e usor localizata. Sistemul de de securitate e slab…un amarat de seif si o alarma. Le-am dezactivat in 2 minute si am spart seiful in alte 2. Nimic mai simplu. Fieratania statea acolo astepta sa fie luata. Un rahat atat de lipsit de valoare pentru mine. Sper sa-ti placa.

In sfarsit ceva actiune. M-a prins o camera de filmat. Sunt in evidenta politiei germane. In sfarsit o provocare. 

Am intrat in arhivele lor. Identitatea falsa pe care am cumparat-o pe bani grei m-a ajutat. Friedrich Turmacher , arhivar. Ce gluma proasta sunt oamenii astia. O mustata si un accent si pun botul la orice. Am intrat in arhiva si in 4 ore nu mai existam pentru ei…fraierii.

In Bucuresti e infect si plictisitor. Doar tu ma mai scapi de monotonia asta cretina. Daca nu primesc vreo comanda adevarata in urmatoarele zile o sa innebunesc Nu inainte sa ti-o trag totusi. Macar sa mor cu ceva in aer.

Prea multe zile au trecut si nimic nu se mai intampla…o sa-ti dau  colierul zilele astea. Ma uit la el si-mi aduc aminte de cum imi risipeam zilele. S-au dus la dracu'.

TO BE CONTINUED

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 5



Motto: "Nu vreau sa ma schimbi sa ma intelegi

            Am nevoie doar de tine de lovele si de zile"

                      (Bitza- Vorbeste vinul)


1.06.2011


 
Max: 
M-am trezit de dimineata langa tine. Prima dimineata cand am uitat ca ai dormit langa mine. Goala
M-am dus la bijutier sa-mi lege bratara. Voiam sa ti-o fac cadou si sa scap. 
Stii cum e...crezi ca ti-ajunge. Doar una.
Da' nu poti. Nu poti sa te abtii si sa nu le vezi si pe altele cu gem. 
Tu oricum ramai altceva. Ai altceva. 
Da' nu vad motiv sa ma abtin. 

D. :
Te simteam, Max. Poate tu credeai ca nu, dar stiam mereu cand i-o trageai alteia. Aveai asa o stare. O satisfactie. Intrai parca intr-o transa si erai altul...si eu eram. Asa, o chestie. O chestie. Puteam sa-ti si zic ca te iubesc, ca tu aveai gandul mutat la bijuterii si noile tale cuceriri. Femei de la care furai. Si eram proasta si nu aveam taria sa te parasesc. Sau sa te omor..?!

2.06.2011

Max:
Nu prea ti-am vorbit toata saptamana. Da' nici tu nu ma intrebai ce am. Aveai un stil, femeie... Indiferenta aia a ta. Nepasarea aia. Care nu era nepasare. Era stil. Farmecu' tau. Hahaha 

Ma faceai sa simt vina interioara, sa am stari interiorizate, care imi blocau reactiile. Si de aia taceam si nu-ti ziceam nimic. Pe strazi, lumea te ataca direct. O intorceai direct, prin orice mijloc. Tu o faceai la subconstient. Uneori aveam impresia ca totul e doar in capul meu, dar stiu ce-ti poate capul. Stiu cat de mult puteai sa gandesti. Deci, nu puteam sa risc. Trebuie sa fiu indiferent si eu.

D. :
Asta ne-a distrus pe noi... Jocurile astea. Turbate. Pe care nu le opream. Niciodata. Niciodata.  Mereu mereu mereu de la capat. Dar singurele amintiri care m-au facut sa ma simt vie. Pentru ca am putut sa exploatez tot ce vroiam din tine si tu din mine. Pentru ca tu nu m-ai infranat. Pentru ca nu mi-ai pus limite. 

9.06. 2011

Max:
Femeile vin, femeile pleaca. Nu suportam sa vad ca poarta bijuterii care ar fi stat asa bine pe tine. Abtine-te, Max, abtine-te.

D.:
Cand te-ai abtinut tu, Max? Haha...esti chiar amuzant. Tu nu poti sa te abtii. Esti ca mine. Cand prinzi gustul a ceva, nu mai poti sa traiesti fara acel ceva. Eu am prins gustul la tine...s-apoi te-am omorat. De ce a trebuit sa fie asa?

11.06.2011

Max:
Mi-am sters din cap ce a fost. Nu stiu daca o sa se mai repete. Nu meriti asta. Dar nu pot sa ma abtin. Ai ceva in tine ce parca ma determina sa fac asta. Nu stiu ce e. Da' dai peste cap oamenii, femeie. 

D.:
Daca eu dau barbatii peste cap, Max....atunci tu ce faci cu femeile?

13.06.2011

Max:
Desi stiai ca te-am inselat, desi azi aveai mult de munca, tot mi-ai comandat de mancare. Friptura de porc in sos cu legume. Si o sticla de vin. Chianti. Ha, mersi femeie.

D.:
De aia am putut sa te omor...ulterior. Nemernicule, sper ca-ti place cum e acolo. Rece.

TO BE CONTINUED

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 4



 Part 4

Motto : " Viata lui Cezar se schimbase brusc. Disparusera nelinistile, indoielile, osteneala. (..) Adormea imediat, cu trupul Cleopatrei alaturi si, daca se intampla uneori sa se trezeasca noaptea, sa priveasca cornul lunii care plutea pe fasiile argintii ale norilor, atingea cu mana umarul gol al reginei, ii asculta respiratia regulata, se adapta si el acestui ritm si, inchizand ochii, adormea din nou." (Michel Cazenave- Tarfa zeilor)


29.05.2011 

Chimia.

Nu mi-a placut niciodata chimia in liceu, dar noi doi o aveam.

De cand am venit, stam 24 din 24 impreuna. S-a mutat la mine. Dormim impreuna, eu o ajut cu studioul si ea invata cu mine pentru master. E speriata, nu stie ce sa faca, cum sa conduca afacerea. O incurajez. 

In fiecare seara aproape o ardem pe whiskey si Marlboro Lights. Facem posta tigarile pentru ca ramanem fara. Si fara bani...

Tata mi-a cam taiat conturile. Ma enerveaza situatia, da n-am ce face pana termin. 

De fapt, vreau sa-i fac o supriza lui D. inainte de petrecere. Sunt cu ea de aproape juma de an si n-am inselat-o. Asta-i o  performanta. Asta-mi spune niste chestii. 

Nu prostii de genul dragoste. Imi spune ca am gasit ceva ce sa-mi ajunga. Momentan. Si asta-mi convine. Si-mi si place.

30.05.2011

Azi am trecut pe la Cellini sa-i iau ceva. Mi-au cazut ochii pe o bratara din aur alb si aur galben, la vreo 1900 lei parca. Am stat cred ca cel putin 15 minute sa o admir. I-am spus vanzatoarei ca vreau sa o vad mai de aproape. 

Cand a deschis geamul sa o scoata din vitrina, mi-au trecut prin cap multe ganduri ciudate. Femeia aia lucra printre atatea bijuterii si nu avea parte de niciuna . Femeia aia statea printre milioane. Milioane frumoase. Milioane care ar sta bine pe D. Dar atat de bine. Milioane care ar putea asigura un viitor. 

Iar bratara aia era atat de frumoasa. De perfecta. Potrivita pentru ea. O femeie cu bijuterii e mereu o femeie care face diferenta.

Vanzatoarea m-a intrebat daca vreau sa o cumpar. N-aveam bani. De abia aveam bani pentru surpriza de maine. I-am oferit zambetul meu sarmant si i-am spus ca o sa revin cu femeia MEA in cateva zile. Mi-a zambit si a pus mana inapoi pe bratara sa o puna inapoi in vitrina.

Gestul ei m-a lovit.
Destul de puternic.

Am plecat.

1.06.2011

I-am pus pe baieti sa-mi aranjeze o cina pe acoperisul unui bloc. Nu aveam chef de restaurant si la cina chiar nu o scosesem niciodata. Trebuia.

Si-a pus rochia de la Hermes pe ea. Ii statea foarte bine. Desi ii statea si mai bine fara ea.

O luam cu mine la petrecerea de final de dupa. Vroiam sa ma vada toti cu ea, sa vada cat de buna e.

In seara aia am facut alt meniu. Sampanie si Davidoff Golf Slims. Am zis sa mai schimbam gustul din cand in cand. Cu putin rafinament.

Toata seara m-am uitat la ea si m-am gandit la 2 chestii. Cat de bine i-ar fi stat cu bratara aia pe mana si cum nu pot sa fac dragoste cu ea.

Ori ne-o trageam, ori ne-o trageam. 

Si i-am zis-o. Poate aveai ea o solutie. Bratara insa, am pastrat-o in ganduri.

M-a avut  prima oara in saptamana aia nebuna din casa noastra. M-a avut a doua oara cand mi-a zis ca noi doi nu avem cum sa facem dragoste. Ca ceea ce e intre noi, e peste dragoste.

Peste dragoste?! Cum naiba vine asta?!

Am ras. A zis-o...

Am terminat cina si am plecat la petrecere.

In masina, nebuna n-a putut sa se stapaneasca. A vorbit sampania din ea. Mi-a facut oral. A trebuit sa merg drept, sa o las sa-si faca treaba. Se priceapa bine rau la asta. Am parcat pe niste strazi adiacente, inainte de Gaga. Stiam ca nu suporta sa-mi dau drumul. Ma enervau regulile ei tampite. Asa ca trebuia sa i-o trag. Imi facuse chef. Am coborat din masina sa urcam in spate. Am vazut-o cum s-a impedicat si am prins-o. Era usor ametita. M-a enervat si am strans-o de gat. Nu-mi placea ca mereu inainte sa ne-o tragem, trebuia sa bea ceva

Fha, te vreau treaza. Tremura. Nu am vazut-o sa tremure vreodata. Dar atunci se blocase. M-am blocat si eu, pentru ca starnea agresivitatea in mine. Starnea dorinte nebune, tampite. Si simteam cum pierdeam asa din control.

Am luat-o in brate si i-am cerut scuze. Apoi am luat-o de mana si am dus-o direct in club. Cred ca juma de club s-a uitat la ea toata seara. Poate pentru ca era blonda. Poate pentru ca rochia era cam scurta. Poate pentru ca arata demential.

Poate pentru ca era a mea.

Imi revenisem, pana cand am vazut ceva ce m-a blocat. Era o femeie. O femeie de varsta a doua, inalta, bruneta, imbracata cu o rochie neagra scurta, care a trecut pe langa mine, mergand spre bar. O femeie care purta la mana bratara pe care eu am vrut sa i-o fac cadou lui D. si care acum o avea pe ea.

Cred ca am privit-o cel putin jumatate de ora. Nu mai puteam sa ma gandesc la altceva. Ii analizam miscarile, gesturile. Statea la bar si discuta cu o alta femeie. Radeau. Beau un Martini si povesteau ceva. Tot dadea din mana aia, etalandu-si bratara. Simteam cum parca fierbea ceva in mine. Nu mai vedeam nimic in jur. Ma enerveau toate persoanele care-mi treceau prin fata si-mi taiau imaginea.

N-am putut sa ma abtin. M-am dus la ele. M-am bagat in seama cu ele, spunandu-le ca le fac eu cinste cu urmatoarea tura de alcool. Au ras. Se uitau la mine ca la o potentiala combinatie, in schimb eu vedeam doar bratara aia.

Parca o luasem razna. Parca nu mai stiam ce fac. Am inceput sa vorbesc cu ele, sa rad. Iar la un moment dat, bruneta m-a atins cu mana impricinata pe brat. Atunci am tresarit si am privit-o de parca vroiam sa o omor. Am prins-o de mana si am tras-o dupa mine. Nu stiam pe unde era D., dar avantajul relatiei noastre era ca mergeam pe incredere si ca nu ne controlam pe unde mergeam. Am dus-o pe tipa in baie si am incuiat usa dupa noi. Am pus-o la perete, incrucisandu-i bratele la spate. Ea a gemut, eu ma gandeam numai la bratara. Am strans-o atat de tare, lipind-o mai tare de perete, smulgandu-i bratara fara sa simta. S-apoi i-am tras-o.S-asa am inselat-o pe D. prima data... pentru o bratara pe care o vroiam pentru ea. Pe la 5 cred, am ajuns acasa. Am lasat bratara in sacou, m-am dezbracat si mi-am aprins o tigare. D. se mai trezise, dar inca era speriata. Am luat-o in brate si am stat asa pana cand mi-am terminat tigarea.

Apoi ne-am culcat amandoi, adormind unul in bratele celuilalt. Ea era cu gandul la ce i-am zis, eu eram cu gandul la ce am facut.

Aveam sa-i dau bratara maine si o sa ma ierte. Tinea la mine. Si eu la ea. Am adormit greu. Ma bantuia gandul a ceea ce facusem. Dar nu in sensul ala rau. In sensul celalalt, in care ma simtisem ca pe vremuri. Cand furam, cand faceam tot ce nu trebuia sa fac. 

Si credeam ca cu D. pot sa ma stapanesc. Ca-mi ajunge.

Se parea ca nu. 

....

Am sarit peste paginile urmatoare. Aia chiar fusese o seara frumoasa. La inceput. Cina, vorbele. Chiar mi-ai dat impresia ca poti sa fii cumva cum credeai ca nu puteai sa fii.

Am purtat bratara aia mult...inca o am. Imi aminteste de vremurile bune. 

Stau in apartament, cu schitele tale si planurile tale peste tot insirate. Sunt inca socata de ce aveai in cap. De cat de mult iti placea sa furi. De cat de mult iti placea sa furi pentru mine...pentru mine. 

De parca as fi facut ceva. Ne luam mintile unul altuia efectiv...si nu inteleg de ce.

Te intrebi probabil ce fac eu acum. Nu te intrebi, esti mort. Ma ocup cu un nou film. Nu intru in detalii. O sa iasa bine. Ne descurcam. 

Fumez Marlboro Lights si beau un Jack. N-am mai tras cocaina de cam o saptamana. M-am straduit sa rezist fara. M-am ingropat in munca cu filmul. 

Asa ca beau un pahar de whisky in cinstea ta. Sper sa nu fac ulcer.  Incerc sa-ti inteleg alegerile. Fara sa ma intreb ce rost mai are ca fac ceea ce fac. Ma culc. 

Lasa-ma sa te visez. Macar in vise nu esti mort. Macar in vise imi amintesc ce a fost frumos. 

Macar in vise nu furi. 

TO BE CONTINUED