sâmbătă, 12 octombrie 2013

HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 3- Part 6


Motto: "Very low key on the profile...Catchin' feelins is a no" (Chet Faker- No diggity)
 
Stateam langa tine in pat, dar nu vroiam sa fiu acolo. Vroiam sa ti-o trag, vroiam sa ma faci sa ma simt viu, asa cum ma simt cand fur. Nu mai reusesti…am nevoie de ceva.

Te las singura din nou. Nu-mi pasa cine se da la tine, doar eu te am. Plec de data asta aproape…pana in Germania. Am auzit ca e un colier superb in Munich intr-un anticariat…cred ca ti-ar sta bine cu el.

Drumul e prea lung si toti tampitii din lume ies in calea mea. Nici unul nu are nimic, nici una nu are ce vreau. Nu vreau decat sa ajung acolo.

Cazarea la hotel e jalnica. M-am saturat de tot luxul lor fals. Vreau doar sa rup toate draperiile si sa dau foc la camera…poate o sa fac asta. Nu ar fi prea greu si am de unde sa-I platesc. 

Tinta e usor localizata. Sistemul de de securitate e slab…un amarat de seif si o alarma. Le-am dezactivat in 2 minute si am spart seiful in alte 2. Nimic mai simplu. Fieratania statea acolo astepta sa fie luata. Un rahat atat de lipsit de valoare pentru mine. Sper sa-ti placa.

In sfarsit ceva actiune. M-a prins o camera de filmat. Sunt in evidenta politiei germane. In sfarsit o provocare. 

Am intrat in arhivele lor. Identitatea falsa pe care am cumparat-o pe bani grei m-a ajutat. Friedrich Turmacher , arhivar. Ce gluma proasta sunt oamenii astia. O mustata si un accent si pun botul la orice. Am intrat in arhiva si in 4 ore nu mai existam pentru ei…fraierii.

In Bucuresti e infect si plictisitor. Doar tu ma mai scapi de monotonia asta cretina. Daca nu primesc vreo comanda adevarata in urmatoarele zile o sa innebunesc Nu inainte sa ti-o trag totusi. Macar sa mor cu ceva in aer.

Prea multe zile au trecut si nimic nu se mai intampla…o sa-ti dau  colierul zilele astea. Ma uit la el si-mi aduc aminte de cum imi risipeam zilele. S-au dus la dracu'.

TO BE CONTINUED

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu