HB-Halucinaţie Bucureşteană-Cartea 2- Epilog

Motto: “ Yearning. Burning. For you. To justify my love”. (Madonna- Justify my love)

Stateam intinsa pe canapea si observam cum 3 barbati care venisera la petrecerea mea, la vila inchiriata din Romana ma priveau. Imbracati cu costume de mii de euro, ferchezuiti, parul aranjat, un pahar de sampanie in mana si un suras ieftin. Ma studiau cu privirea si se intelegeau intre ei care sa vina sa ma abordeze.

Ha…am lasat capul intr-o parte si am privit in gol. Mi-am sprijinit mainile de speteaza canapelei si am ramas nemiscata. Probabil ei credeau ca sunt vulnerabila si ca le arat o atitudine respingatoare, pentru a fi mai interesanta abordarea. In realitate…lucrurile stateau altfel.

Ma asezasem asa pentru ca pe degetul aratator aveam un inel cu piatra mare in care ascundeam cocaina. Simteam nevoia pentru o doza... Nu puteam sa trag pe nas...s-ar fi vazut. Nici nu aveam chef sa merg la baie. Asa cam mi-am pus putin pe limba si am inghitit-o. 

Eram imbracata exact ca in dimineata cand Diavolul m-a luat de pe hamac sa-mi spuna cum avea sa te omoare pe tine, Max. 

De cand m-am intors in Bucuresti, m-am intalnit cu dealerul meu si al tau … si i-am cerut cocaina. Luam incontinuu, nu puteam sa ma opresc. Ma facea sa uit...

Spre fericirea mea, toata lumea de la acea petrecere era prizata sau beata, asa ca nu aveam de ce sa-mi fac griji. Asa erau petrecerile din lumea cinefililor…mereu un drog care trebuie intretinut.

Am tresarit cand am simtit ca cineva s-a asezat pe canapea langa mine. Aveam o reactie brusca, eram usor panicata. Era unul dintre barbatii care ma privise mai devreme. Nu puteam sa zic ca era unul mai bun ca celalalt, stiam ca toti trei sunt modele la o agentie de moda cu care colaboram mereu. Cred ca era si mai tanar ca mine cu vreo 2,3 ani...

Mi-a pus mana pe genunchiul usor dezgolit si mi-a zambit. I-am zambit si eu, m-am ridicat si m-am dat aproape de el. I-am pus mana pe spate si l-am privit timp de cateva secunde.

- F***m.si.noi.ceva…in.seara.asta? l-am intrebat,incet,senzual. Senzual ca naiba pe cocaina.

El mi-a zambit, m-a prins de mana si am plecat amandoi din acea camera. L-am dus la ultimul etaj, unde 2 bodyguarzi pazeau scarile, pentru a nu intra nimeni. Acolo era doar pentru directorii mari si alte persoane importante cu care colaboram, daca vroiau sa-si faca de cap... asa cum si eu vroiam.

Nu mai tin minte exact ce s-a intamplat…stiu ca pana la ora 4, m-au luat toti 3 la rand. Am in cap secvente…cum ma acaparau. Cum ma chinuiau 2 dintre ei si unul privea, cum ma lasau si ma luau apoi fiecare la rand. Au tras si ei cocaina cu mine si eram toti…

…atat.de.departe. Departe de mine si de tot ce simteam. Dar nu puteam sa ma opresc. Nu puteam si nici nu vroiam. Pierdusem iubirea vietii mele. Ce mai conta ce se mai intampla? O sa continui sa fac filme si o sa mi-o trag cu toate fotomodele posibile, ca sa te uit, Max.

Dar nu puteam. Simteam ca nu puteam. Imi lipseste tot. Absolut tot. In timp ce unul dintre ei mi-o tragea incet, senzual, incercand sa ma linisteasca dupa toata partida sadomaso avuta, eu ma uitam spre usa si ma gandeam cat de mult as vrea sa te vad intrand pe ea. Sa ma iei dintre ei, sa ma duci departe. Sa fim doar noi doi. Si restul lumii. Sa ne lasam de vicii. Si sa ne iubim.

Urlam. Tipul credea ca e de placere si incepea sa se miste mai repede, eu urlam de durere pentru ca stiam ca nu o sa te mai vad…

Pe la 5 ne-am oprit. Toti 3 au adormit. Unul pe canapea, unul pe fotoliu si unul pe pat. M-am ridicat si mi-am pus rochia pe mine. De abia mai puteam sa merg. Ma simteam groaznic.

Am iesit pe hol si am privit in jur. Nu era nimeni. M-am dus pana la baie sa-mi aranjez parul. Cand m-am vazut in oglinda, m-am speriat. Instinctiv, m-am sprijinit de usa, pe care tocmai o inchisesem.

Machiajul era scurs si aveam zgarieturi pe tot corpul. Rochia imi cadea de pe un umar si parul era ciufulit. Tremurand, m-am apropiat de chiuveta. M-am sprijinit cu mainile de ea si mi-am scos din geanta ultimul plic de cocaina.

Planuisem sa-mi ajunga pentru urmatoarele zile, dar o terminasem pe toata deja. Am inceput sa plang, in timp ce am varsat continutul plicului pe marginea chiuvetei. Am scos buletinul din plic si am inceput sa-mi trag o linie.

Nu ma puteam opri din plans, mainile imi tremurau si singurul lucru la care ma gandeam era ca trebuia sa trag doza aceea.

Am lasat buletinul in chiuveta si am tras tot praful alb de pe masa. 

Iar apoi, din toata senzatia de control pe care o aveam si de pe toate culmile placerii…am cazut. In genunchi. Tremuram. Nu puteam sa ma controlez. Inima ma durea si incepusem sa tremur. Facusem supradoza….si devenisem profund nefericita. Nu vroiam decat sa mor si sa-l vad pe Max.

Am cazut…cand m-am lovit cu capul de gresia alba din baie, am crezut ca am cazut undeva in zapada care nu era inca afara. Incercam sa ma ridic si sa-mi iau telefonul de pe chiuveta, dar pe cine sa sun? Tot corpul imi tremura si nu mai aveam control. Inima-mi batea extrem de tare si aveam incontinuu senzatia ca o sa mor.

Nu mai stiu ce mi s-a intamplat…am auzit zgomote. Usa deschizandu-se. Un barbat…nu i-am vazut decat pantofii.

Tot ce stiu e ca m-a ridicat in brate si m-a scos de acolo. Si nu era nici Diavolul, nici Ingerul. Si nici bodyguarzii de la intrare. Dar avea parfumul tau, Max….parfumul tau.

De acolo, mi s-a rupt filmul.

TO BE CONTINUED